Good karma job: sofer pe 86/79

Mi-am dorit întotdeauna să am un job care să aducă oamenilor măcar un zâmbet sau o mică mulţumire. Ei bine, azi dimineaţă am avut o revelaţie: ar fi trebuit să mă fac şofer pe linia 86 sau 79. Vă spun, eu când îi văd pe oamenii ăştia am o mare bucurie.

Să mă explic: ca să ajungi la Piaţa Romană dinspre Griviţei cel mai uşor e să te sui în 86 şi aia e, în câteva minute eşti la destinaţie. Dar cum 86 nu circulă chiar des, mai există un mic artificiu: te sui în 65 sau 97 (care până la Polizu au drum comun cu 86 şi circulă mai des), cobori frumos acolo şi aştepţi ori 86 să te prindă din urmă ori un 79 care vine la aceeaşi staţie dintr-o straduţă laterală. Şi acolo în fiecare dimineaţă se întâmplă acelaşi lucru: lume multă care a părăsit nedoritele 65/97 şi aşteaptă cu sufletul la gură 86/79. Şi e de fiecare dată la fel: apare un 65/97 (astea două chiar circulă des), toată lumea supărată, bombăne, se uită urât la şofer. Se vede în depărtare un 86 sau răsare de după colţ un 79? Zâmbete, suspine de relaxare şi o fericire generală ce cuprinde tot poporul ingheţat. q.e.d. Asta e un post cu o karma tare bună 🙂